Expunere de motive ”România Stat Birocrat!

INIȚIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂȚENILOR POTRIVIT LEGII NR. 189/1999;

Notă preliminară: Articolul 3 LEGEA NR. 189/1999 1) dispune că propunerea legislativă care face obiectul inițiativei legislative se întocmește de comitetul de inițiativă în forma cerută pentru proiectele de lege și va fi însoțită de o expunere de motive semnată de toți membrii comitetului.

Iată:

EXPUNEREA DE MOTIVE

”la proiectul de lege privind revizuirea Constituției României

- inițiativă legislativă cetățenească, 08 aprilie 2018 -

Constituția României, adoptată prin Referendumul național din 8 decembrie 1991, revizuită prin Referendumul național din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspirațiile și năzuințele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale, începând cu punerea în practică a Pactului Ribbentrop-Molotov, continuând cu lovitura de stat din 23 august 1944, prin care a fost instalat regimul comunist în România, cu lovitura de stat din 22 decembrie 1989, prin care a fost instalat regimul oligarhic actual, cu cei 23 de ani de distrugere și jefuire a avuției productive acumulate de români de-a lungul veacurilor, cu aducerea majorității cetățenilor României în starea de sclavie în care se află în prezent.

Eliberat din jugul regimului comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români uciși în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriașa avuție productivă acumulată din munca lui, în timpul regimului comunist, avea posibilitatea și era îndreptățit să-și construiască o economie democratică, productivă și performantă, care să-i asigure libertatea, bunăstarea și fericirea, precum și posibilitatea de a-și construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să-l slujească, să-i apere drepturile și libertățile.

Cu avuția productivă, cu situația financiară și cu forța de muncă, de înaltă calificare, pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut astăzi pensii și salarii, precum și venituri bugetare de 4 ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost astăzi printre cele mai ridicate din Europa și din lume.

Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 au confiscat revolta populară a românilor, au acaparat și statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului și de îmbogățire a lor. Au jefuit și s-au îmbogățit. Au distrus, au demolat mii de uzine și fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi și alte materiale de construcții, cu banii încasați și-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului național a fost trecută în proprietatea străinilor, prin așa-numita privatizare, prin vânzare la prețuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spații comerciale și de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României.

Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernanți și de străini la prețuri de nimic. Cu ajutorul aceleiași inflații, statul român, în mai puțin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, astfel încât majoritatea cetățenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi și de a investi, pentru crearea de capacități de producție și de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligați să ia drumul străinătății, în căutarea unui loc de muncă.

Rezultatul final al acestui proces de distrugere și jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaționalelor, ceea ce face ca și cea mai mare parte a avuției create în România să între în proprietatea străinilor și să plece din țară. Înstrăinarea capitalului național a determinat și înrăutățirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remunerația muncii și remunerația capitalului. În România, ponderea salariilor, pensiilor și celorlalte venituri derivate din salarii în Produsul Intern Brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveția, de exemplu, ca și în alte țări civilizate ale lumii, ponderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor și altor venituri derivate din salarii.

Starea actuală dezastruoasă a economiei și societății românești a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituția adoptată în 1991 și revizuită în 2003, de modul în care această Constituție a definit raportul dintre popor și stat, de modul în care au fost definite atribuțiile diferitelor componente ale statului și relațiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului, un stat controlat de mafia politică și financiară creată, la rândul ei, prin hoția numită privatizare.

Deși, în Constituția României, la art. 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nicio legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de conviețuire socială, de a adopta și aplica legile care să reglementeze relațiile dintre cetățeni și dintre cetățeni și stat, aparține poporului (demos = popor; kratos = putere). Poporul român a fost deposedat de puterea politică, ce a fost acaparată de funcționarii birocrați, autori ai loviturii de stat din decembrie 1989 și este menținută în ghearele acestora, prin statul creat și menținut de ei.

Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara capitalul acumulat de români până în 1989, ca și profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată această avuție a fost trecută în proprietatea privată a minorității autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român, și a străinilor, care au cumpărat la prețuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanți de la poporul român, prin Legea nr. 15/1990. În felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deține cea mai mare parte a capitalului utilizat în România și care controlează total și statul român. Așa se face că, în prezent, în România funcționează nu un stat democratic, al poporului, sau un stat oligarhic (oligos = puțin; arche = putere), ci un stat birocratic (Putere excesivă a administrației) , un stat al minorității îmbogățite prin jaful denumit privatizare. Avem în vedere și susținerile lui Max Weber, potrivit căruia în condiții normale, puterea unei birocrații complet dezvoltate este întotdeauna dominantă, iar 'conducătorul politic' se găsește în poziția unui 'diletant' față în față cu 'expertul'… (birocrat).

Principii fundamentale

Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social și moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societății românești, a Constituției României. Acestui scop îi răspunde inițiativa legislativă cetățenească privind revizuirea Constituției României, pe care o propunem spre aprobare poporului român.

La baza proiectului de revizuire sunt așezate următoarele principii fundamentale:

1. Statul este creat de popor. Statul există și funcționează sub controlul poporului. Rațiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile și libertățile cetățenilor, să furnizeze servicii de uz și de interes public pentru toți cetățenii săi.

2. Poporul poate să-și exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă și numai dacă el, poporul, deține și puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituția trebuie să dispună mecanismele juridice și financiare prin care poporul să devină și să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia națională.

3. Statul este constituit din mai multe componente, numite autorități ale statului, complet separate una de alta și total independente una față de alta, care se controlează reciproc și toate sunt controlate de popor. Se propune ca statul român să fie constituit din 9 componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, morală, statistică, științifică.

4. România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul național al poporului său, să acționeze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul țării de către participanții la cel de al Doilea Război Mondial.

5. În România funcționează o economie democratică, în care majoritatea capitalului se află în proprietatea privată a majorității cetățenilor.

Românii, stăpâni pe capitalul și pe teritoriul național și pe resursele naturale ale țării

Cea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului național, asupra teritoriului național și asupra resurselor naturale ale țării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului și resurselor naturale ale țării va face posibilă și recâștigarea celorlalte drepturi și libertăți ale românilor.

Statul este administrator al proprietății publice

În goana lor după jaf și îmbogățire, birocrații români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulțumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în așa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei și străinii, la prețuri sub-evaluate.

Proiectul de lege propus de cetățeni pentru revizuirea Constituției desființează această așa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuție, ca atare nu poate fi proprietar asupra niciunui fel de bunuri. Numai cetățenii, numai poporul produce avuție. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El, poporul, hotărăște ca o parte din avuția creată de el să între în proprietatea publică, a tuturor cetățenilor țării sau a comunităților locale. El, poporul, prin Constituție, încredințează statului și autorităților publice locale, spre folosință sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului.

Statul nu este nici comerciant, nici negustor

Statul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcțiune și casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziționat, acela de a furniza bunuri și servicii cetățenilor, de uz și de interes public.

Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului român

Proiectul de lege propus obligă statul român să exploateze și să valorifice resursele naturale ale țării prin forțe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate guvernului sau autorităților publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanță strategică sau cu caracter de monopol.

Sistem administrativ subordonat intereselor cetățenilor

Proiectul de lege privind revizuirea Constituției propune schimbări radicale în construcția sistemului administrativ al țării. Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem administrativ. Sistemul administrativ trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a demnității valorilor, veniturilor și capitalurilor cetățenilor, a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuția sa materială și intelectuală pe care o creează prin munca sa, în țara sa.

Statul să funcționeze cu bugete echilibrate, fără împrumuturi

Proiectul propune obligarea statului român să funcționeze cu bugete echilibrate sau cu excedente. Statul român și autoritățile publice locale nu se pot împrumuta decât în situații deosebite, în stare de război, de asediu sau de urgență.

În proiect sunt introduse prevederi menite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al țării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanți și "băieții deștepți" pentru manipularea prețurilor pe piețele financiare și jefuirea cetățenilor.

O reală și completă separație și independență a puterilor în stat

În prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numește guvernul, deci puterea executivă. Tot Parlamentul numește membrii Curții Constituționale (putere judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (putere judecătorească), membrii Consiliului Audiovizualului (putere mediatică), membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (putere financiară). Președintele României (putere executivă) numește judecătorii și procurorii (putere judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte, în această "coabitare" a puterilor în stat se află principalul izvor al cancerului corupției generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească.

Proiectul propus stabilește o reală și completă separație a puterilor statului, o reală și completă independență a acestora. Toți cetățenii care vor exercita puterea încredințată de popor acestor componente ale statului sunt aleși de popor. Nicio putere nu mai numește "reprezentanți" ai poporului în celelalte puteri. Poporul își va alege singur, direct, pe toți reprezentanții săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, și membrii Parlamentului (putere, autoritate legislativă) și pe Președintele României (autoritate executivă) și pe toți conducătorii celorlalte autorități ale statului: judecătorească, mediatică, financiară, electorală, morală, statistică, științifică. Parlamentul României va face legi și nimic altceva. Președintele României va exercita puterea executivă și nimic altceva. Magistrații vor face dreptate și nimic altceva. Autoritatea Mediatică va asigura informarea corectă a poporului român și nimic mai mult.

România, continuatoare a statului național și unitar constituit în 1918

Inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției României consfințește dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor național. Inițiativa stabilește că România este continuatoarea statului național și unitar consfințit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit și semnat în Sfatul țării la Chișinău pe 27 Martie 1918, prin Declarația Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuți în 15/28 Noiembrie 1918 și prin Rezoluția Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918.

Reîntregirea Patriei, drept al poporului și obligație a statului român

Proiectul legislativ propus exprimă dreptul și angajamentul poporului român de a milita și a acționa pașnic pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă și irevocabilă a consecințelor celui de al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor și dreptului internațional.

România este deja regionalizată, conform cerințelor UE

Proiectul propus consfințește faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanță cu obiectivele de coeziune economică și socială ale României și ale Uniunii Europene, stabilește că aceste regiuni de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională și de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România și-a îndeplinit obligațiile asumate în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de niciun fel de "regionalizare" a României.

Poporul român are dreptul să știe cine primește cetățenia română

Proiectul de revizuire consfințește dreptul poporului de a cunoaște numele persoanelor cărora statul român le acordă cetățenia română. În acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetățenie, la cerere sau prin adopție, cu precizarea cetățeniilor pe care le-au mai deținut sau le dețin, precum și a prenumelor părinților.

Partide politice, fără finanțare de la buget, fără criterii etnice

Se propun noi norme referitoare la înființarea și funcționarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanțării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii.

O reală democrație participativă

Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanților săi în toate componentele, în toate autoritățile statului, dar și prin creșterea participării directe a poporului, a cetățenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de conviețuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la orice problemă de interes național sau local, cetățenii având dreptul la inițiativă legislativă. Proiectul obligă indirect Parlamentul să ia în dezbatere inițiativele legislative ale cetățenilor, în caz de refuz Parlamentul fiind dizolvat.

Proiectul de modificare a constituției așa succint, a fost elaborat astfel încât să permită formarea unui model de stat organic în care să aibă loc o optimizare a eforturilor cu maximizarea rezultatelor.

Principalele principii care ar trebi să fie luate în considerare în modelarea sistemului constituțional vor fi:

- principiul conservării și promovării valorilor naționale;

- principiul conservării și eficientizării statului;

- principiul conservării echilibrelor funcționale prin managementului crizelor;

- principiul promovării unei economii sustenabile și al asigurării calității;

- principiul egalității șanselor și al respectării drepturilor fundamentale;

- principiul selecțiilor pozitive în administrarea țării pe criteriile competenței, responsabilității, calității în muncă și al implicării sociale;

- principiul competiției pozitive în managementul național;

- principiul economisirii și optimizării resurselor prin respectul valoric și eliminarea redundanțelor și a risipei;

- principiul respectului față de: natură, cultură, proprietate, produsul unei munci bine făcute;

- principiul optimizării efortului și al inovării sustenabile;

- principiul suveranității și independenței;

- principiul cooperării cu terțe state pe programe de interes comun.

Vectorii constituționali ce consolidează ansamblul structural sunt:

- sector financiar, administrarea eficientă în timp real;

- sector judecătoresc, împiedicarea crizelor și dezastrelor naturale, economice, sociale;

- mass-media, promovarea inovării tehnologice și a rezultatelor deosebite;

- legislativul, proiectarea sistemului ce asigură protejarea resurselor naturale și regenerabile;

- managementul crizelor, promovarea tehnologiilor inovative cu feedback la mediu;

- executivul, retehnologizarea și reprofesionalizarea la nivel național;

- supraveghere bancară, controlul averilor, portofolii de soluții organizatorice și unități specializate public-private;

- responsabilitatea informațiilor transmise, sprijinirea prin venture capital a programelor inovative și testarea efectelor colaterale;

- avansarea de către experți de propuneri de proiecte discutate public, trecerea la tehnologii neinvazive și sustenabile;

- parteneriate public private-rețele profesionale, recuperarea mediului cu ajutor tehnologic;

- structuri de acțiune ale societății civile, introducerea tehnologiilor sustenabile și retehnologizarea la nivel național;

- fonduri de buffer, programe de alertă și intervenție și derulare a programelor de dezvoltare.

Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituției României ”România Stat Birocrat”, pe care îl propunem, va îmbunătăți radical funcționarea statului român, a întregii societăți românești, va scoate poporul român din sărăcie și umilință și îl va propulsa pe calea libertății, a demnității, a progresului, a civilizației și bunăstării.

Membrii Comitetului de inițiativă: